QvoVadis, on Sep 9 2008, 12:21 PM, said:
"Este deasemenea recomandat sa mergi la o biserica (...) unde simtit tu prezenta lui Dumnezeu (...)."
De ce neaparat intr-o Biserica?
Deci tu esti chiar amuzant. Cum sa ma cotrazic? ) Din contra eu am spus foarte clar. NU NUMAI, dar RECOMANDAT. Ce intelegi prin asta? Ca principalul loc (Cum am zis) este biserica dar nu numai. Lui Moise i s-a aratat pe munte. Dar in ziua de azi unde sa te duci ca peste tot aproape e pacat. Te rog mult daca vrei sa mai discutam despre subiect citeste si cuvintele "recomandat", "aproape", "nu numai" pentru ca tu sari peste ele. Si cum am vazut ca in biserica in principal? Pai botezuri cu Duhul Sfant la nopti de veghe (o expresie folosita cand se sta toata noaptea in rugaciune pentru un anumit lucru), proorocii in timpul orei de rugaciune, si asa mai departe. Dar repet nu e o regula.
QvoVadis, on Sep 9 2008, 12:21 PM, said:
De acord cu a spune si altora despre efectul relatiei tale personale cu Dumnezeu. Nu insa sa impui. Isus insusi povestea, arata si nu incerca sa impuna ceva.
Ori majoritatea "provaduitorilor" de astazi incearca sa impuna si nu sa arate.
M-am exprimat gresit, imi cer scuze. Sa reformulez, scopul Bibliei este ca sa invatam despre Dumnezeu, si cum sa traim dupa Voia Lui, o scrisoare de dragoste pentru noi, intelege cum vrei tu, dar in principal este ceva care sa ne invete. Nu ofera ea mantuirea ce-i drept dar ne ajuta mult. Dar evident si despre faptul ca trebuie sa aducem lumea la El. Deci indirect scopul "partial" al Bibliei este o evanghelizare eficienta. Pentru ca daca nu cunoastem, vorbim degeaba.
Concluzia mea este ca tu vezi, prin faptul ca discutam aici, ca iti impun ceva. Si daca nu de mine zici, de ce vorbesti despre acest subiect, pentru ca eu n-am zis nimic. Iti dai seama ca nu e ok daca impui, dar e problema lor. Eu din contra, vorbesc cu pasiune (ravna cum se mai spune) pentru ca imi place sa vorbesc despre Dumnezeu la cate mi-a oferit in viata si la cat m-a ajutat.
QvoVadis, on Sep 9 2008, 12:21 PM, said:
Eu n-am zis ca ea in sine este dar. Dar daca noi primim ceva de la Dumnezeu este de datoria noastra, indraznesc sa spun, obligatia noastra sa spunem si altora. Priveste asa lucrurile...tu stii ca daca vecinul tau (musulman) nu-l accepta pe Isus ca Mantuitor o sa ajunga in Iad, si cu toate acestea tu nu-i spui, fie de rusine fie oricare alt motiv. Sincer...crezi ca Dumnezeu nu-ti va cere socoteala, mai ales ca ai facut-o constient?
QvoVadis, on Sep 9 2008, 12:21 PM, said:
Cine isi limiteaza gandirea? Cel care se rezuma doar la Biblie sau cel care cauta si in alte locuri?
Ca si observator pot explica, dar poate am sa o rog pe sora mea sa scrie un post despre aceasta. Cand a fost acea persoana la noi acasa si ne-am rugat, in momentul in care a vorbit in limbi (urmat de traducerea in romana) pentru mine nu e ceva spectaculos ci profund, pentru ca Dumnezeu vorbeste. Dar iau aminte la ce spune. Si daca e pentru mine ma cutremura. In general am observat ca in majoritatea cazurilor este o avertizare.
Eh, degeaba imi zice cineva "lasa-te de fumat ca ai sa mori", ca poate nu-mi pasa. Dar daca imi zice Dumnezeu sa ma las de ceva, pai eu altcumva ma simt.