Page 1 of 1
Prima şcoală Artistică Românească
#2
Posted 17 April 2008 - 01:23 PM
Constantin Radovici Golescu, membru al "Societatii literare", a fost unul dintre promotorii artei si literaturii româneşti de la începutul veacului al XIX-lea, alături de Eliade şi Ion Câmpineanu. El a încercat să aşeze şcoala românească pe alte precepte decât cele impuse de biserică, unde dascâlii greci îi învăţau pe copii psaltirea. Influenţat de curentele postrevoluţionare din Franţa, unde fusese in câteva rânduri, el înfiinţează pe moşia sa din satul Goleşti-Muscel (lângă Piteşti) o şcoală gratuită pentru oricine voia să se înscrie.
Elevii puteau fi copii de boieri, negustori şi chiar de robi. Deschiderea şcolii a avut loc la 1 mai 1826 şi se puteau învăţa româna, italiana, germana, latina, greaca şi alte materii ; elevii trăiau într-un internat sub supravegherea profesorilor lor.
La finele primului an de studii, elevii au jucat, în loc de examen, tragedia morală "Regulus", realizând astfel, numai în embrion, un început de teatru românesc, după cum ne spune Pompiliu Eliade în "Histoire de l'esprit public en Roumanie".
Tot din aceeaşi sursă aflăm că pe lângă şcoală exista şi un taraf format din 12 copii de ţigani, care învăţaseră acolo să cânte din vioară, flaut etc. Taraful învăţăceilor din Goleşti n-a reuşit să se apropie prea mult de "muzica europenească", cum dorea Golescu, dar a reuşit să înveţe să cânte. Membrii tarafului erau chemaţi la zaiafeturi, la înmormântări, precum şi la alaiuri domneşti.
Elevii puteau fi copii de boieri, negustori şi chiar de robi. Deschiderea şcolii a avut loc la 1 mai 1826 şi se puteau învăţa româna, italiana, germana, latina, greaca şi alte materii ; elevii trăiau într-un internat sub supravegherea profesorilor lor.
La finele primului an de studii, elevii au jucat, în loc de examen, tragedia morală "Regulus", realizând astfel, numai în embrion, un început de teatru românesc, după cum ne spune Pompiliu Eliade în "Histoire de l'esprit public en Roumanie".
Tot din aceeaşi sursă aflăm că pe lângă şcoală exista şi un taraf format din 12 copii de ţigani, care învăţaseră acolo să cânte din vioară, flaut etc. Taraful învăţăceilor din Goleşti n-a reuşit să se apropie prea mult de "muzica europenească", cum dorea Golescu, dar a reuşit să înveţe să cânte. Membrii tarafului erau chemaţi la zaiafeturi, la înmormântări, precum şi la alaiuri domneşti.
Page 1 of 1