[Adi Barb]

Cea mai mare pierdere cauzată istoriei este, în mod cert. dispariţia bibliotecii din Alexandria, care a pierit în cursyl unui incendiu din perioada campaniei lui lulius Caesar in Egipt. Circa 700.000 de manuscrise au fost pierdute, numai catalogul acestei instituţii fiind întins pe 120 de volume.Pe lângă Diblioteca din Alexandria funcţionau o universitate şi un institut de cercetări. Universitatea avea mai multe facultăţi, specializate în medicină, matematici, astronomie, li- ' teratură şi diverse alte discipline. Un laborator de chimie, un observator astronomic, un amfiteatru pentru operaţii şi disecţii, o grădină botanică şi una zoologică se aflau la dispoziţia a fi de studenţi.

Printr-o simplă întâmplară, poemele lui Homer au scăpat de la distrugere. Papirusurile conservate în templul lui Ptah din Memphis au fost în întregime distruse si aceeaşi soartă a fost rezervată; în Asia Mica, bibliotecii din Pergam, care adăpostea circa 200.000 de volume. Oraşul Cartagina, distrus complet de către romani după un asediu care a durat 17 zile, in anul 146 î. de Hr., era faimos si prin faptul că arhivele sale conţineau peste jumătate de milion de docu¬mente scrise.

Cuceritorii romani sunt în egală măsură responsabili si de pierderea manuscriselor deţinute de colegiul druidic din Bibracte - actualmente orăşelul Autin din Franţa, numeroase tratate de filosofie, medicină, astronomie şi alte ştiinţe dispărând de aici.

Sparta marilor biblioteci nu a fost cu nimic mai bună în Asia, unde împăratul Lin-Şi Huang-ti a dat un edict în anul 213 î. de Hr. prin care ordona arderea a nenumărate volume conservate în diverse localităţi din China. Împăratul Leon al lll-lea Isaurianul, care a domnit la Constantinopol în secolul al Vlll-lea, a fost un nemilos inamic al culturii, trimiţând în flăcări peste 300.000 de volume.

Numărul operelor distruse de Inchiziţie în perioada Evului Mediu, în cursul autodafeurilor este imposibil de evaluat astăzi.