[Jewels]

Ma gandeam intr-una din zilele trecute, cand nu aveam nici un chef de viata daca nu mi-ar fi mult mai bine sa imi petrec viata intr-o manastire pana mor . Stiu ca suna cum suna si oricum nu am de gand sa o fac nici in ruptul capului dar mi-am adus aminte ca o prietena a mea a zis asta cu ceva timp in urma, cam cu un an inainte sa se casatoreasca... si nu am inteles-o.

Si atunci m-am gandit ca poate o mare parte din cei care vor isi dedice viata lui Dumnezeu isi petrec acolo restul zilelor, isi traiesc viata cu o idee mai usor ca noi, cei din afara. E adevarat ca trebuie sa ai o oarecare credinciosie fata de Dumnezeu si sa fii constient de pasul pe care il faci, insa, e posibil ca pentru unii viata in manastire sa fie de fapt o fuga de realitate si de viata si nu o dedicare sincera?

Stiu ca viata poate fi oarecum dificila, ca ispitele sunt si ele pana la un anumit nivel destul de mari... insa viata in lume este uneori mult mai coplesitoare, mai provocatoare. E mai usor sa te rogi cand stii ca nu ai in chilia ta nici Tv nici computer sa te distraga. E mai usor din multe privinte sa iti duci viata izolata de lume si de prostia unora, cand esti inconjurat, in general de oameni ca tine.

Deci, ce credeti, poate fi viata in manastire,uneori... doar o fuga de realitate ?

[cioanas]

Eu consider ca acei oameni vor sa fie mai aproape de Dumnezeu. Unde este Dumnezeu insa? Dumnezeu oare se retrage in manastiri, se departeaza in anumite locuri si doreste izolarea crestinilor?

Cine ne poate da raspuns la intrebarile acestea? Cred ca Scriptura!
Dumnezeu binenteles ca este in locul unde sunt doi sau trei adunati in Numele Sau, insa in acelasi timp El este oriunde este nevoie de El. El cauta pe cei blnavi, pe cei in inchisori, pe cei cazuti in pacat ectc. Prin cine face El asta in momentul de fata. Cred ca o face prin copiii Lui, prin Biserica Lui. Daca Biserica s-ar retrage in pustie sau in cladiri speciale (manastiri) departe de lume, atunci nu ar mai avea cum sa fie Dumnezeu in mijlocul lor, sa-I caute, sa-I salveze. De aceea Domnul Isus se roaga:
IOAN 17: 13 Dar acum, Eu vin la Tine; si spun aceste lucruri, pe cind sint inca in lume, pentruca sa aiba in ei bucuria Mea deplina.
IOAN 17: 14 Le-am dat Cuvintul Tau; si lumea i-a urit, pentruca ei nu sint din lume, dupacum Eu nu sint din lume.
IOAN 17: 15 Nu Te rog sa-i iei din lume, ci sa-i pazesti de cel rau.
IOAN 17: 16 Ei nu sint din lume, dupacum nici Eu nu sint din lume.
IOAN 17: 17 Sfinteste-i prin adevarul Tau: Cuvintul Tau este adevarul.
IOAN 17: 18 Cum M'ai trimes Tu pe Mine in lume, asa i-am trimes si Eu pe ei in lume.
IOAN 17: 19 Si Eu insumi Ma sfintesc pentru ei, ca si ei sa fie sfintiti prin adevar.
IOAN 17: 20 Si ma rog nu numai pentru ei, ci si pentru cei ce vor crede in Mine prin cuvintul lor.


Prin aceasta rugaciune Domnul se roaga pentru toti crestinii si culmea ca nu se roaga sa fim luati de aici, ci sa fim paziti de cel rau! Deasemenea Dumnezeu ne-a trimis in lume ca sa propovaduim Evanghelia, pentru ca cei robiti de pacat sa poata fi eliberati, prin credinta in Fiul lui Dumnezeu!
MAR 16: 15 Apoi le-a zis: ,,Duceti-va in toata lumea, si propovaduiti Evanghelia la orice faptura.
MAR 16: 16 Cine va crede si se va boteza, va fi mintuit; dar cine nu va crede, va fi osindit.