FamousWhy.ro Forum: Enciclopedie Navala - FamousWhy.ro Forum

Jump to content

  • (2 Pages)
  • +
  • 1
  • 2
  • You cannot start a new topic
  • You cannot reply to this topic

Enciclopedie Navala ...all ships

#31 User is offline   QvoVadis Icon

  • Membru Avansat
  • PipPipPip
  • Group: Membri Avansaţi
  • Posts: 628
  • Joined: 18-January 08
  • Gender:Male
  • Location:Constanta

Posted 10 February 2009 - 08:53 AM

Medode de obţinere a apei dulci din apă de mare (continuare)

Congelare-topire
Apa dulce se poate obţine din apa de mare prin congelare şi topire repetată. Prin îngheţare, sărurile şi impurităţile din apa de mare rămân în fază lichidă, iar apa dulce se transformă în gheaţă. Gheaţa obţinută se supune procesului de topire şi operaţiile se repetă, până la obţinerea purităţii dorite a apei dulci.

Distilare
Apa dulce se obţine şi prin distilare. În acest scop, se foloseşte un aparat de distilare în care apa distilată se transformă în vapori prin fierbere, iar vaporii rezultaţi se condensează prin răcire. Apa distilată nu este bună de băut deoarece nu conţine săruri minerale şi de aceea nu are nici gust, fiind indigestă. Apa distilată se tratează cu săruri minerale, putând fi ulterior utilizată ca apă potabilă.
În figură sunt reprezentate procedeele de obţinere a apei dulci din apă de mare, conţinutul de săruri (ppm) pentru fiecare în parte şi cerinţele utilizatorilor de la bordul navei.
Attached File  obtinere_apa_dulce_fig4.JPG (90.08K)
Number of downloads: 10

0

#32 User is offline   QvoVadis Icon

  • Membru Avansat
  • PipPipPip
  • Group: Membri Avansaţi
  • Posts: 628
  • Joined: 18-January 08
  • Gender:Male
  • Location:Constanta

Posted 04 December 2009 - 01:08 PM

Procese de separare şi aglomerare a hidrocarburilor petroliere (I)

Sedimentarea în câmp gravitaţional

Într-o instalaţie navală de separare cu eficienţă ridicată şi masă minimă, sunt utilizate: sedimentarea în câmp gravitaţional, sedimentarea în câmp centrifugal, laminarea, aglomerarea pe talere, aerarea.
Din motive de siguranţă în funcţionare, nu este admisă utilizarea substanţelor chimice pentru separarea din apă a hidrocarburilor. În apa de santină şi cea de spălare a tancurilor de marfă ale petrolierelor, se află reziduuri formate din motorină, păcură, uleiuri de ungere şi alte hidrocarburi petroliere ale căror densităţi variază în limitele (0,80...0,98) t/m3. Diferenţa de densitate dintre apa de mare şi reziduuri stă la baza funcţionării separatoarelor de santină.
Sedimentarea în câmp gravitaţional este un proces fizic în cadrul căruia are loc separarea în faze a sistemelor eterogene dispersate, prin acţiunea diferenţiată a gravitaţiei asupra fazelor de densităţi diferite.
În figură este reprezentat un vas cu mediu dispersant, în care se consideră o particulă de hidrocarburi (fază dispersă) având densitatea mai mică decât densitatea mediului dispersant.
Attached File  sedimentare in camp gravitational.JPG (8.94K)
Number of downloads: 7

Pentru a obţine valori acceptabile pentru diametrul D al separatorului, este necesar ca particulele de hidrocarburi să aibă dimensiuni cât mai mari. Valorile curente pentru diametrul particulelor de hidrocarburi în instalaţiile navale sunt de (50...150) microni, ceea ce conduce la o valoare inacceptabil de mare pentru diametrul separatorului (pentru construcţiile navale este deosebit de importantă realizarea separatoarelor de dimensiuni cât mai reduse şi cu mase minime). Din aceste considerente, este absolut necesară folosirea unor procedee de aglomerare a particulelor de hidrocarburi, înainte de a le supune sedimentării în câmp gravitaţional.
Astfel, sedimentarea în câmp gravitaţional este utilizată de către toate separatoarele dar nu este un procedeu unic, ci doar etapa finală de separare, după ce s-a obţinut aglomerarea particulelor de hidrocarburi.
Vezi si Articole
0

#33 User is offline   QvoVadis Icon

  • Membru Avansat
  • PipPipPip
  • Group: Membri Avansaţi
  • Posts: 628
  • Joined: 18-January 08
  • Gender:Male
  • Location:Constanta

Posted 04 December 2009 - 02:58 PM

Procese de separare şi aglomerare a hidrocarburilor petroliere (II)
Sedimentarea în câmp gravi-centrifugal

Sedimentarea în câmp gravi-centrifugal este un procedeu eficace de provocare a aglomerării particulelor de hidrocarburi petroliere. Sub efectul combinat al gravitaţiei şi al centrifugării, cele două componente de densităţi diferite se sedimentează astfel încât reziduurile petroliere se deplasează ascensional în interiorul traseului curbiliniu de mişcare a particulelor. Centrifugarea este folosită în două variante constructive: şicane, respectiv hidrocicloane.
Şicanele sunt elemente constructive plasate în calea particulelor astfel încât provoacă devierea lor pe o traiectorie curbilinie şi apariţia forţelor centrifugale de sedimentare.
Ţinând cont de efectul combinat al forţelor centrifugale şi al forţelor de gravitaţie, şicanele se pot clasifica în două categorii:
Attached File  sedimentare in camp gravi-centrifugal (Fig.1).JPG (4.05K)
Number of downloads: 8

a)..... b)

Fig. 1

•şicane sus-jos-sus, la care, după separarea centrifugală, traiectoriile celor două componente, apă (w) şi reziduuri (r), antrenate în sedimentare gravitaţională, nu se intersectează (fig. 1, a);

•şicanele jos-sus-jos, la care cele două traiectorii se intersectează, îngreunând separarea (fig. 1, b).

Hidrocicloanele sunt aparate care realizează centrifugarea amestecului care urmează a fi separat, cu ajutorul presiunii dinamice a acestuia (fig. 2).
Attached File  sedimentare in camp gravi-centrifugal (Fig.2).JPG (7.3K)
Number of downloads: 6

Fig. 2

Hidrocicloanele au trei racorduri: un racord de intrare a amestecului (w + r) şi două racorduri de ieşire w şi r a celor două componente. Deşi la concentraţii constante au eficacitate ridicată, în cazul instalaţiilor navale, unde amestecul de santină are concentraţii variabile, hidrocicloanele nu sunt larg utilizate. Ca şi în cazul sedimentării gravitaţionale, sedimentarea centrifugală se datorează diferenţei de densitate a celor două componente, dar se deosebeşte prin natura acceleraţiei.
Vezi si Articole
0

#34 User is offline   QvoVadis Icon

  • Membru Avansat
  • PipPipPip
  • Group: Membri Avansaţi
  • Posts: 628
  • Joined: 18-January 08
  • Gender:Male
  • Location:Constanta

Posted 07 December 2009 - 07:03 PM

Procese de separare şi aglomerare a hidrocarburilor petroliere (III)
Aglomerarea pe talere

Aglomerarea pe talere este un procedeu prin care particulele de reziduuri sunt obligate să adere la talere plane sau conice astfel încât, prin contact, să aibă loc aglomerarea lor.
Asupra unei particule de reziduu care a aderat la taler şi se află în curentul de apă de viteză v, acţionează forţa arhimedică F1.
Attached File  aglomerarea pe talere.JPG (8.57K)
Number of downloads: 4

Sub efectul forţei tangenţiale particula se va deplasa ascensional de-a lungul talerului. Acestei deplasări i se vor opune forţa de frecare, respectiv forţa de rezistenţă la înaintare.
Coeficientul de frecare faţă de taler a particulei de reziduu depinde de vâscozitatea acesteia şi se determină experimental. Cunoscând valoarea lui, precum şi raportul k dintre viteza apei în separator şi componenta tangenţială a vitezei de sedimentare, se poate calcula unghiul de înclinare a talerelor.
Vezi si Articole
0

#35 User is offline   QvoVadis Icon

  • Membru Avansat
  • PipPipPip
  • Group: Membri Avansaţi
  • Posts: 628
  • Joined: 18-January 08
  • Gender:Male
  • Location:Constanta

Posted 07 December 2009 - 07:28 PM

Procese de separare şi aglomerare a hidrocarburilor petroliere (IV)
Aerarea

Aerarea este un procedeu de separare gravitaţională forţată în care particulele de reziduuri petroliere aderă la bule de aer de flotabilitate mărită. La partea inferioară a separatorului este amplasată o placă poroasă prin care se insuflă aer comprimat.
Attached File  aerarea.JPG (10.73K)
Number of downloads: 4

Particula de reziduu de diametru d este înglobată într-o bulă de aer de diametru (d + Dd), iar densitatea combinaţiei formate devine (pr + Dpr).
Procedeul de aerare reclamă pulverizarea fină a aerului, pentru a favoriza întâlnirea particulelor sale cu cele de hidrocarburi.
Vezi si Articole
0

#36 User is offline   QvoVadis Icon

  • Membru Avansat
  • PipPipPip
  • Group: Membri Avansaţi
  • Posts: 628
  • Joined: 18-January 08
  • Gender:Male
  • Location:Constanta

Posted 07 December 2009 - 07:46 PM

Procese de separare şi aglomerare a hidrocarburilor petroliere (V)
Filtrarea

Filtrarea este operaţia de separare a sistemului eterogen lichid-apă-reziduuri petroliere în cele două faze constituente, cu ajutorul unui mediu de filtrare. Procesul hidrodinamic complex al filtrării depinde de caracteristicile mediului de filtrare (natura, grosimea, dimensiunile porilor), condiţiile de filtrare (viteza, diferenţa de presiune, temperatura) şi de condiţiile de regenerare a filtrelor.
Filtrele utilizate la separatoare pot fi: de suprafaţa (site) sau volumice (baterii).
Filtrele volumice sunt caracterizate prin forma particulelor şi porozitate.
Forma particulelor granulare poate fi neregulată sau cu geometrie elaborată. De obicei se studiază particulele sferice, iar rezultatele obţinute se extrapolează şi la cele nesferice, cu ajutorul sfericităţii.
Sfericitatea este dată de raportul
(diametrul sferei cu acelaşi volum ca particula considerată / diametrul sferei cu aceeaşi suprafaţă externă ca particula considerată)2

Porozitatea, denumită şi fracţia de goluri sau volumul liber specific, este dată de raportul
(volumul total al filtrului – volumul ocupat de granule) / volumul total al filtrului

Procesele de aglomerare şi separare sunt guvernate de legi exprimate cantitativ prin unele mărimi care pot fi determinate numai experimental.
O instalaţie experimentală foloseşte reproducerea pe model, la scară redusă sau reproducerea naturală a proceselor. Ea trebuie să simuleze perfect procesul studiat şi să dispună de mijloace de măsurare a mărimilor care influenţează acel proces.
Pentru experimentarea la scară naturală a proceselor de separare trebuie utilizate separatoare de mărime naturală care să funcţioneze la debitul nominal şi în condiţiile de exploatare ale navei. Instalaţia de experimentare la scară naturală trebuie să funcţioneze continuu cu emulsii de hidrocarburi petroliere de densităţi corespunzătoare celor folosite la bordul navei.
Funcţionarea separatorului trebuie asigurată pentru înclinări ale navei de maxim 150. Instalaţia trebuie să fie sigură în exploatare, să aibă o construcţie cât mai simplă şi să fie rezistentă la coroziunea apei de mare.
Vezi si Articole
0

#37 User is offline   QvoVadis Icon

  • Membru Avansat
  • PipPipPip
  • Group: Membri Avansaţi
  • Posts: 628
  • Joined: 18-January 08
  • Gender:Male
  • Location:Constanta

Posted 10 December 2009 - 11:17 AM

Tipuri constructive de separatoare (I)
Separator purificator fără autodescărcare

Separatorul purificator, după ce a ajuns la turaţia de regim, este alimentat cu apă care, la începutul procesului de separare, are rolul de etanşare în spaţiul de reziduuri, înainte de admisia combustibilului sau uleiului, pentru a evita refularea acestora prin spaţiile prevăzute pentru evacuarea apelor murdare.
Attached File  separatoare 1.JPG (22.52K)
Number of downloads: 8

Între lichidul separat şi reziduuri se stabileşte o anumită zonă de separaţie verticală, distanţa acestei zone faţă de axul separatorului fiind proporţională cu greutatea specifică a lichidului de separat la temperatura de lucru. Pentru procesul de purificare este esenţial ca zona de separaţie să se găsească în regiunea orificiilor de pe discurile separatorului.
Componenta cu greutatea specifică mai mică (combustibilul separat) va curge de-a lungul suprafeţelor superioare ale discurilor, iar reziduurile grosiere şi apa de-a lungul suprafeţei inferioare, spre spaţiul de reziduuri, de unde vor fi evacuate într-un proces continuu. Apa din combustibil îndeplineşte parţial şi rolul de spălare. Totuşi, la separatoarele fără autodescărcare, o mare parte din reziduuri rămân sub formă de depuneri pe pereţii verticali ai cupei, în spaţiul de reziduuri. În practică, pentru prelungirea intervalului de funcţionare, între două spălări manuale, se adaugă mici cantităţi de apă cu aceeaşi temperatură cu a lichidului de separat.
Vezi si >> Articole
0

#38 User is offline   QvoVadis Icon

  • Membru Avansat
  • PipPipPip
  • Group: Membri Avansaţi
  • Posts: 628
  • Joined: 18-January 08
  • Gender:Male
  • Location:Constanta

Posted 10 December 2009 - 12:44 PM

Tipuri constructive de separatoare (II)
Separator clarificator fără autodescărcare

Separatorul clarificator utilizează acelaşi set de discuri ca şi separatorul purificator. La separatorul clarificator, unde majoritatea impurităţilor sunt solide, etanşarea la partea superioară a tamburului se realizează cu inele de etanşare care închid orificiul de evacuare a apei murdare. În acest caz nu mai este necesară introducerea apei de etanşare la începutul procesului de separare.
Attached File  separatoare 2-a.JPG (21.9K)
Number of downloads: 8

Poziţiile de curgere între talere sunt reprezentate în figura de mai jos.
Attached File  separatoare 2-b.JPG (25.74K)
Number of downloads: 8

Vezi si >> Articole
0

#39 User is offline   QvoVadis Icon

  • Membru Avansat
  • PipPipPip
  • Group: Membri Avansaţi
  • Posts: 628
  • Joined: 18-January 08
  • Gender:Male
  • Location:Constanta

Posted 10 December 2009 - 01:26 PM

Tipuri constructive de separatoare (III)
Separator cu autodescărcare (autospălare)

Separatorul cu autodescărcare are eficienţă ridicată chiar şi în cazul prelucrării unor combustibili cu un conţinut ridicat de impurităţi, deoarece acestea au o funcţionare continuă, descărcarea reziduurilor realizându-se periodic.
Procesul de autodescărcare a impurităţilor este automat sau semiautomat. Reglarea periodicităţii descărcărilor se realizează de operator în funcţie de încărcarea separatorului şi a conţinutului prezumtiv de impurităţi.
Conţinutul de impurităţi se determină prin încercări de laborator şi este înscris, de regulă, în buletinul de analiză.
Timpul între două spălări, debitul de separare şi conţinutul de impurităţi (în procente) se stabilesc în baza monogramelor timp-volum. Din monograme se stabileşte şi capacitatea de centrifugare a unui separator.
Attached File  separatoare 3.JPG (23.37K)
Number of downloads: 6

Semnificaţia notaţiilor din figură este următoarea: 1 – semicupă inferioară; 2 – piston mobil; 3 – fundul cupei de separare; 4 – semicupă superioară: 5 – inel de asamblare; 6 – canale de descărcare.
Vezi si >> Articole
0

#40 User is offline   QvoVadis Icon

  • Membru Avansat
  • PipPipPip
  • Group: Membri Avansaţi
  • Posts: 628
  • Joined: 18-January 08
  • Gender:Male
  • Location:Constanta

Posted 25 January 2010 - 12:20 PM

Sisteme de lansare a motoarelor navale (I)

Sistemul de lansare cu comandă mecanică


Sistemul de lansare cu comandă mecanică (pentru motoare de putere mică) este constituit dintr-un ax cu came care acţionează direct asupra supapelor de lansare sau prin intermediul elementelor clasice de distribuţie (tachet, tijă împingătoare, culbutor). Camele sunt astfel decalate în spaţiu, încât acţionează asupra supapelor de lansare de la cilindrii aflaţi cu pistoanele în cursa de destindere, iar durata de acţionare asupra supapei este corespunzătoare perioadei necesare pentru intrarea aerului de lansare. Axul cu came este cuplat prin sistemul de distribuţie la arborele motor şi poate fi cuplat permanent cu arborele motor sau numai pe durata lansării motorului naval.
Attached File  lansare 1.JPG (16.74K)
Number of downloads: 8

Semnificaţia notaţiilor din figură este următoarea: 1 – butelie de aer comprimat; 2 – valvulă de lansare (cu levier); 3 – supapă de distribuţie; 4 – mecanism de acţionare; 5 – came pentru lansare; 6 – ax cu came; 7 – arcurile supapelor de distribuţie.
Odată cuplat axul cu came la arborele cotit, o parte din camele 5 acţionează asupra mecanismului de acţionare 4 care, comprimând arcurile supapelor de distribuţie 7, permite intrarea aerului comprimat în cilindrii motorului. Operaţiunea este posibilă după ce în prealabil se deschide valvula de lansare 2 ce permite circulaţia aerului dinspre buteliile de aer 1.
Arborele cotit intră în mişcare de rotaţie şi odată cu el axul cu came, care va deschide alte supape de lansare, permiţând şi întrerupând intrarea periodică a aerului în cilindri. După alimentarea motorului cu combustibil şi funcţionarea automată se închide valvula 2 şi, dacă este posibil, se decuplează axul cu came 6, terminându-se operaţia de pornire.
Dezavantajul acestui sistem constă într-o construcţie complicată a motorului prin existenţa suplimentară a mecanismelor de acţionare a supapelor de lansare.
Vezi şi >>Articole
0

#41 User is offline   QvoVadis Icon

  • Membru Avansat
  • PipPipPip
  • Group: Membri Avansaţi
  • Posts: 628
  • Joined: 18-January 08
  • Gender:Male
  • Location:Constanta

Posted 25 January 2010 - 02:04 PM

Sisteme de lansare a motoarelor navale (II)

Sistemul de lansare cu comandă pneumatică


În cazul sistemului de lansare cu comandă pneumatică (pentru motoare de putere mare), supapele de lansare sunt acţionate de un circuit de aer sub presiune ce acţionează într-o anumită ordine asupra lor.
Attached File  lansare 2.JPG (21.71K)
Number of downloads: 8

Semnificaţia notaţiilor din figură este următoarea: 1 – butelii de lansare; 2 – valvulă de lansare; 3 – tubulatură aer comprimat de lansare; 4 – tubulatură pentru aer de comandă; 5 – distribuitor de aer; 6 – supape de lansare; 7 – racord; 8 – supapă de lansare; 9 – resort; 10 – supapa motorului naval.
Prin deschiderea buteliilor de lansare 1, o parte din aer trece prin tubulatura de lansare 3, spre supapele de lansare 6, şi intră în spaţiul A al acestora prin racordul 7. O altă parte din aerul de lansare trece prin valvula de lansare 2, în distribuitorul de aer 5 acţionat mecanic de arborele motor. Distribuitorul are rolul de a distribui aer de comandă prin tubulatura de comandă 4 spre spaţiul B al supapei de lansare. Aerul de comandă, odată pătruns în spaţiul B al supapei de lansare, va acţiona asupra pistonului de lansare 8 cuplat rigid cu supapa propriu-zisă 10 a motorului naval, permiţând intrarea aerului în cilindrii motorului. Datorită rotirii distribuitorului de către arborele cotit, aerul de comandă este întrerupt iar resortul 9 va închide supapa propriu-zisă 10, întrerupând intrarea în cilindrii motorului a aerului de lansare. La acţionarea sa, prin cuplajul mecanic cu arborele cotit, distribuitorul trimite aerul numai spre acele supape de lansare de la cilindrii cu pistoanele aflate în poziţie de lansare.
Vezi şi >>Articole
0

#42 User is offline   QvoVadis Icon

  • Membru Avansat
  • PipPipPip
  • Group: Membri Avansaţi
  • Posts: 628
  • Joined: 18-January 08
  • Gender:Male
  • Location:Constanta

Posted 25 January 2010 - 02:20 PM

Sisteme de lansare a motoarelor navale (III)

Sistemul de lansare cu acţionare directă


În cazul sistemului de lansare cu acţionare directă a aerului de pornire (lansare cu comandă automată), principiul de funcţionare este similar celui cu comandă mecanică.
Attached File  lansare 3.JPG (15.34K)
Number of downloads: 9

Semnificaţia notaţiilor din figură este următoarea: 1 – compresor de aer; 2 – butelie de aer comprimat; 3 – tubulatură de înaltă presiune; 4 – reductor de presiune; 5 – valvulă de manevră; 6 – distribuitor de aer; 7 – supapă de pornire; 8 – manometru.
Pornirea se realizează cu ajutorul supapelor automate 7 care se deschid în momentul determinat de distribuitorul de aer 6, prin care trece aerul principal de pornire. Acest sistem de lansare foloseşte de obicei distribuitoare cu disc, fiind utilizat la motoarele de putere mică.
Dezavantajul ultimelor două sisteme de pornire constă în faptul că aerul întrebuinţat răceşte cilindrii la fiecare cursă activă. Aerul comprimat este introdus la temperatura compartimentului (200C), iar prin destinderea în cilindrii, acesta se răceşte şi mai mult. Din acest considerent, în cazul motoarelor policilindrice, se lansează numai o parte din cilindrii, ceilalţi cilindrii fiind alimentaţi cu combustibil de la prima rotaţie a arborelui cotit. Trecerea de la aer la combustibil se face fie individual (cilindru cu cilindru), fie concomitent, printr-o manevră specială. La motoarele de puteri mari, pârghiile care acţionează supapele de aer comprimat şi injectorul sunt astfel reglate încât să nu fie posibilă admisia în cilindrii a aerului şi combustibilului concomitent.
Vezi şi >>Articole
0

  • (2 Pages)
  • +
  • 1
  • 2
  • You cannot start a new topic
  • You cannot reply to this topic

14 User(s) are reading this topic
0 members, 14 guests, 0 anonymous users