Sinuciderea
#1
Posted 14 May 2008 - 10:23 AM
Nu vreau pareri pro sau contra sinucidere. Vreau sa incercam sa ne punem in locul celui care alege sa se sinucida, si sa privim din punct de vedere filozofic acest subiect controversat.
Adevarul este ca toti ne gandim cel putin o data in viata la asa ceva. Chiar daca o facem numai superficial si realizam rapid ca nu este alegerea corecta.
Probabil unii nu v-ati gandit la asta (inca), dar mie mi-a trecut prin cap. Nu eram nici depresiva, si nici nervoasa pe ceva anume. Eu incerc sa ma bucur de viata pe cat posibil, si daca e sa mor, astept sa o fac pe cale naturala.
Dar, gandindu-ma la sensul vietii, am realizat ca viata nu prea are un rost atat de maret, incat sa te chinui, sa lupti, sau sa suferi... si pentru o secunda, sinuciderea mi s-a parut logica. De ce a durat numai o secunda? Pentru ca ii iubesc pe cei din jurul meu si nu as vrea sa ii fac sa sufere, pentru ca am descoperit ca sensul vietii este de a invata, de a visa si de astepta ca visul sa-ti devina realitate, de a face copii si a lupta pentru ei sa ii faci fericiti.
Dar ce se intampla cu cei care chiar se sinucid? Sunt disperati, speriati, ingnoranti, rai? Ce parere aveti?
#2
Posted 14 May 2008 - 10:58 PM
Factori biologici
- Disfuncţii ale sistemelor norepinefrinei, serotonimei şi dopaminei Gaba şi neuropeptidele;
- Disfuncţii neuroendocrine (axa adrenală, tiroidiană, şi hormonul de creştere);
- Tulburările afective implică patologia sau disfuncţia sistemului limbic, ganglionilor bazali şi a hipotalamusului.
..cel mai greu le e persoanelor care prezinta factori biologici ce influienteaza depresia..de obicei aceste persoane ajung la un moment dat in viata, mai devreme sau mai tarziu, sa faca tratamente periodice cu anuminte medicamente necesare ' completarii' unor substate naturale insuficiente din organism
Factori psihosociali
Depresia este deseori o urmare a stresului social care duce la modificări de lungă durată ale creierului uman �n special a glucocorticoizilor din hipocampus reduc�ndu-se efectul inhibitor al acestora asupra axei HPA.
..stresul nu iarta pe nimeni si desi e f greu sa ramai calm in fata problemelor vietii si a timpului care efectiv alearga..trebuie sa ne autoeducam sa nu ne mai supunem organismul si psihicul stresului : 'ok, e greu, dar va trece..oricum avem capacitate maxima cand suntem cu mintea clara si gandim de doua ori inainte de a actiona' ..mai adug aici ca stresul poate fi si cauza problemelor hormonale atat de recvente in zilele noastre(in special problemele de menstruatie la adolescente)
Factorii psihodinamici
Freud: - depresia apare c�nd furia este direcţionată intern datorită identificării cu obiectul pierdut. Orientarea spre interior este singura cale pentru ego de a elibera obiectul;
cu totii avem nevoie de prieteni, de oameni carora sa ne confesam..fie chiar si pe net daca nu se poate altfel..trebuie sa mai spargem pahare din cand in cand macar la figurat (eu o fac si la propriu ) ..e necesar sa ne exteriorizam daca nu vrem sa se produca o implozie imensa in psihicul nostru..ca poate declansa o depresie pe termen lung !!
Klein: - ciclul maniaco-depresiv este o reflecţie a eşecului de a stabili �n copilărie interiorizări ale iubirii. Depresivii suferă de ingrijorarea că au distrus obiectul iubirii prin distructivitatea şi lăcomia lor.
Neajutorarea �nvăţată (Seligman)
Depresia este o formă de neajutorare �nvăţată. Ea se datorează lipsei de control al �ntăririlor şi pedepselor din mediu.
Teoria cognitivă
Depresia este cauzată de schemele cognitive negative despre sine, lume şi viitor.
Teoria behavioristă
Depresia este rezultatul lipsei �ntăririlor pozitive sau a excesului �ntăririlor negative din mediu.
este f adevarat ca cei din afar ne influienteaza pozitiv sau negativ (cei sceptici sa se gandeasca macar la influenta energetica a fiecaruia ) ..de aceea evitati sa stati prea des in preajma persoanelor negativiste, pesimiste..
A!..si inca ceva, v-o spun din experienta :nu va mai uitati de la STIRILE DE LA ORA 5..acelea de la pro tv care se hranesc doar cu acele cazuri incredibil de negative si teribiliste!! ..eu era sa o patesc rau de tot fara sa stiu de ce..
#3
Posted 17 March 2009 - 08:45 AM
anumite situatii te duc la depresie,suferinta,durere....deci disperare.sunt anumite motive pe care le au acesti sinucigasi care multora ni se par simple,fara gravitate,dar pt ei nu este asa.in starea de depresie intri incet,si daca nici nu ai sustinere si mai esti si o persoana slaba de inger ajungi cu succes la suicid.
un dozaj de nebunie,nepasare,amaraciune in suflet,tristete,priviri fixate in pamant...sunt atatea lucruri cu care refuzi sa mai traiesti.e foarte greu sa scapi de depresie,te stoarce de puteri,gandire,viata....devii pur si simplu un robot mergand pe strada fara macar sa te mai poti preface ca ai schitat un zambet.
e greu...nu sustin suicidu,nu sunt contra lui....fiecare face ce vrea cu propria viata.
#4
Posted 27 May 2009 - 01:15 PM
#5
Posted 29 May 2009 - 12:43 PM
Adevarul este ca toti ne gandim cel putin o data in viata la asa ceva. Chiar daca o facem numai superficial si realizam rapid ca nu este alegerea corecta.
Daca te gandesti la cazul celebru "Kirilov" sau ideile instigatoare ale lui "Ivan Karamazov", sa stii ca e fictiune, nu exista sinucidere filozofica, spun asta nu ca nu as fi inteles la ce te-ai referit la d.p.d.v. filosofic, ci doar temperez pe cei cu ideea ca ar exista o angoasa existentiala de tipul personajelor din "Ciuma" de Camus sau alte feluri de nebunii.
Din punctul meu de vedere, cei mai predispusi sunt cu siguranta, timizii, depresivii, introvertitii in general, dar observ ca waltz mi-a luat-o inainte si a descris in mare parte cam tot ceea ce doream sa spun
Dar, gandindu-ma la sensul vietii, am realizat ca viata nu prea are un rost atat de maret, incat sa te chinui, sa lupti, sau sa suferi... si pentru o secunda, sinuciderea mi s-a parut logica. De ce a durat numai o secunda? Pentru ca ii iubesc pe cei din jurul meu si nu as vrea sa ii fac sa sufere, pentru ca am descoperit ca sensul vietii este de a invata, de a visa si de astepta ca visul sa-ti devina realitate, de a face copii si a lupta pentru ei sa ii faci fericiti.
Se pare ca unii se gandesc mai profund , mai "filozofic" cum s-ar zice, nimeni nu afla nimic pana cand nu se balanseaza de la un perete la altul cu biletele tragicomice prin buzunare.
Disperati, speriati, ignorati, ignoranti, implozivi si lista poate continua, oricum daca se vrea ajutarea lor, pot fi recunoscuti usor.
Ti se pare usor sa fii obiectiva, empatizeaza!
#6
Posted 30 May 2009 - 02:59 PM
Nu mi se pare usor pentru din cate vad eu nici nu am spus asta, ai inteles gresit, am spus ca cel mai bun mod de a nu deveni o povara este aceasta solutie ( si cand am argumentat raspunsul, m'am referit la faptul ca eu as face asta pentru a nu deveni o povara si a'mi chinui parintii, deci m'am pus in locul acelei persoane). Oricum aceasta decizie depinde si de caracter si personalitate, altii sunt mai puternici iar altii mai slabi!
#7
Posted 31 May 2009 - 07:22 PM
Totusi, nu esti in acea situatie, cu contrangerile determinate de imprejurarile respective.
Ca fapt divers, cei puternici sau cei slabi sunt cei ce fac "pasul" suprem impotriva propriei persoane?
#8
Posted 31 May 2009 - 08:33 PM
Ca fapt divers, cei puternici sau cei slabi sunt cei ce fac "pasul" suprem impotriva propriei persoane?
Sunt de acord cu tine, nu sunt in aceasta situatie, dar acum nu stiu cine ar putea face acest pas, eu cred ca depinde foarte mult de subconstient si de starea persoanei in momentul respectiv. Cred ca depinde foarte mult si de persoana, daca se accepta asa cum este.
Eu doar mi-am exprimat opinia din punctul meu de vedere!!!
#9
Posted 01 June 2009 - 07:51 AM
de acord cu tine!
#10
Posted 01 June 2009 - 01:14 PM
#11
Posted 01 June 2009 - 10:24 PM
eu am inteles ca se referea la oamenii care au o infirmitate serioasa,eu una nu as suporta sa fiu intretinuta,sa stau intr-un scaun de rotile si sa ma uit in 7 directii,sa mananc cu paiul,si sa nu pot vorbi si gandi corect.ma chinui si eu si mai chinui si pe altii!dar este doar parerea mea(proprie si personala).
#13
Posted 03 June 2009 - 07:01 PM
Depinde aproape in intregime de familie si nu de suferind.
Si il respect.
#14
Posted 03 June 2009 - 07:29 PM
cam rar depinde de familie,chiar daca se vrea nu se reuseste!
#15
Posted 03 June 2009 - 07:39 PM
nu, familia este aceea care il incurajeaza, care ii arata ca va fi mereu sa-l ajute, il vor ingriji si-l vor iubi oricum ar fi situatia,in cazul contrar bineinteles ca respectivul se va simti parasit si fara sens, deci va dori sinuciderea
#16
Posted 03 June 2009 - 08:04 PM
poate nu imediat dar in timp va simti mila din partea lor.chiar si cum spui tu,apare sentimentul acela cand recurgi la sinucidere tocmai din cauza bunatatii familiei,pt ca deseori te gandesti ca nu merita atata chin din partea ta.orice ti-ar spune familia,in subconstient stii ca tot o povara ramai,o povara chiar si pt tine.
#17
Posted 03 June 2009 - 08:25 PM
eu vad lucrurile astfel, omul isi face o imagine a ceea ce este trimitand "mesaje" in exterior, care la fel ca si sunetul redau o perceptie captata de emitator, pe care apoi o interpreteaza subconstientul, de fiecare data subconstientul uman va simti ipocrizia si de aici va veni angoasa, daca iubirea familiei este sincera te asigur ca este imposibil ca bolnavul sa vrea sa se sinucida, dar asta nu inseamna ca acel sentiment ideal nu trebuie construit de ambele parti, spre exemplu "unul se tanguie, ceilalti il jelesc".
#18
Posted 03 June 2009 - 10:45 PM
deci tu ai prefera ca mama ta sa se sinucida, daca supravietuieste unui accident de masina, dar ramane infirma/desfigurata/paralizata?
oare nu exista? m-ai pus pe ganduri atunci cum s-ar numi momentul in care refuzam sa aprofundam lucrurile pe care le traim?
tu ai facut asta? mie imi place sa privesc un lucru din toate punctele de vedere. cred ca asta inseamna de fapt acel "open-minded"
cum ii recunosti? pe mine ma inseala lumea in ziua de azi...pana si copiii ce se cred emo sunt destul de veseli/sociabili/etc...rar se intampla sa dai de cei care spun ca nu mai vor sa traiasca, ca nu mai au nici o motivatie sa-i ambitioneze sa continue.
#20
Posted 04 June 2009 - 01:26 PM
Hey, deci te rog sa nu generalizezi si sa dai exemple din familia mea pentru ca nu ai niciun drept si mai ales un astfel de exemplu, fiindca in primul rand nu iti voi permite eu. In primul rand eu cand am dat exemplul nu m'am referit la mama ta sau mai stiu eu, la mama, sora sau la familia nu stiu cui deci fara astfel de exemple ca daca as fi dat un astfel de exemplu nici tie nu ti'ar fi convenit, fara suparare dar te rog sa iti masori cuvintele, si sa te gandesti mai bine inainte de a posta ceva. In primul rand nu iti permiti sa dai un astfel de exemplu ca nu ma cunosti si nu ai niciun drept si alta data sper sa ai mai mare grija cand postezi ceva referitor la mine si iti spun astea pentru ca acest exemplu ambiguu m'a intrigat foarte mult!
#21
Posted 04 June 2009 - 02:39 PM
Stephen Hawking, faimosul fizician si cosmolog, are o forma de scleroza inca de la 21 ani (acum are 67), iar la ora actuala nu se poate misca din carucior si vorbeste printr-o voce sintetizata. Si totusi este un om extraordinar.
#22
Posted 04 June 2009 - 05:51 PM
Te sinucizi filozofic cand refuzi sa aprofundezi starile pe care le traiesti?!...acum ma pui tu pe ganduri
sentimentul de vinovatie si neajutorare il duce pe om in stari de angoasa, ma intrebi daca am trecut si eu prin aceasta stare, nu vad relevanta, a fi open-minded inseamna sa accepti si partea luminoasa si partea intunecata a lucrurilor, tu ai oferit-o pe cea pozitiva, eu pe cea negativa
deschide ochii cu adevarat, multi suntem "cu ochii larg inchisi"( plagiez un pic ) de aia nu vezi adevarul, ii recunosti dupa depresie, care e a naibii de vizibila, dupa pesimism, dupa pareri abisale, n-o sa fie optimist si vesel viitorul explorator al tenebrelor
#23
Posted 05 June 2009 - 12:01 AM
draga mea te rog sa imi atentionezi locul unde am negat eu acest lucru.am scris de n-shpe mii de ori ca EU in locul acelor persoane nu as putea trai asa,si am mai scris ca e si parere PROPRIE SI PERSONALA!asa ca nu vad unde e folosul comentariului tau!
#24
Posted 05 June 2009 - 07:00 AM
exemplul nu e deloc ambiguu, e chiar foarte concret.
Te inteleg de ce ai reactionat asa, intradevar e un gand infiorator, dar nu inseamna ca eu am spus ca-ti doresc sa se intample lucrurile alea. Pur si simplu am vrut sa-ti scot in evidenta ce prostie ai spus cand ai spus ca: e mai bine sa se sinucida decat sa ramana o pacoste pe capul familiei.
End of story.
cand te-am intrebat daca tu ai facut asta, m-am referit la balansul asta...adica, daca ai trecut de la stari tragice, la stari comice, inainte sa iei o decizie, sau atunci cand te-ai intrebat (daca te-ai intrebat) ce rost are sa te sinucizi
nu neaparat....muuulti sinucigasi isi surprind pana si familiile, care nu s-ar fi asteptat niciodata sa se sinucida
#25
Posted 05 June 2009 - 10:12 AM
Te inteleg de ce ai reactionat asa, intradevar e un gand infiorator, dar nu inseamna ca eu am spus ca-ti doresc sa se intample lucrurile alea. Pur si simplu am vrut sa-ti scot in evidenta ce prostie ai spus cand ai spus ca: e mai bine sa se sinucida decat sa ramana o pacoste pe capul familiei.
End of story.
Tu nu intelegi un lucru foarte esential intr-o discutie , eu asta am observat : fiecare persoana are posibilitatea si dreptul de a-si exprima propria opinie, deci nu poti forta pe cineva sa fie de acord cu tine, si mai putin pe mine. In primul rand opiniile fiecarui user trebuie sa fie respectate , si fiecare user are parerile lui despre o anumita tema, subiect, eveniment de accea nu trebuie judecat cum ai facut tu in cazul de fata. Si asa cum eu ti'am respectat opiniile tale pana la acea cu acel exemplu ambiguu ( si sunt sigura ca daca ar fi fost altcineva in locul meu ar fi reactionat la fel) te rog ca si tu sa mi le respecti.
#26
Posted 05 June 2009 - 12:07 PM
Te inteleg de ce ai reactionat asa, intradevar e un gand infiorator, dar nu inseamna ca eu am spus ca-ti doresc sa se intample lucrurile alea. Pur si simplu am vrut sa-ti scot in evidenta ce prostie ai spus cand ai spus ca: e mai bine sa se sinucida decat sa ramana o pacoste pe capul familiei.
End of story.
ea se referea la pacoste privind prin ochii celui nenorocit nu a familiei!daca nu am dreptate corecta-ti-ma!
#27
Posted 05 June 2009 - 01:46 PM
Te-am fortat cu ceva? Ti-am pus o intrebare (la care nu mi-ai raspuns) si dupa aceea ti-am si precizat de ce ti-am pus-o. La fel cum eu pot fi sau nu pot fi de acord cu parerea ta, poti si tu. Nu ti-am dat in cap si nu ti-am impus nimic, singurul lucru pe care l-am incercat a fost: "sa sugerez". Cred ca tu ar trebui sa-ti revizuiesti ideea de "respect".
Si, te rog frumos nu-mi mai aminti despre regulile forumului, deoarece, dupa cum ai observat, eu sunt una dintre persoanele ce au grija de acest forum, si cred ca le stiu destul de bine.
Ramai cu ideile tale, din partea mea.
da, asa e...dar eu am incercat sa o fac sa vada prin ochii familiei. In fine..m-a plictisit discutia.
#28
Posted 05 June 2009 - 01:58 PM
Discutia era la modul general, nu? Credeam ca ai scris despre ce ai face tu in locul lor, asta pe langa modul general, greseala mea.
Si cand o sa "strig" la tine, poti si tu sa faci la fel si chiar sa-mi vorbesti cu "draga mea" de parca n-am fi de varste apropiate (defapt observ ca esti mai mica decat mine).
#29
Posted 05 June 2009 - 03:31 PM
Sinuciderea e a prostilor si a neputinciosilor, numai ei pot avea "tupeul" sa faca asta. Daca esti cu capul pe umeri, oricat de multa durere ar fi in viata trebuie sa gandesti ca sunt si altii pe lume care tin la tine, si in primul rand esti tu, creat de D-zeu, si nu ai dreptul sa iti iei viata, care la un moment dat poate lua o turnura neasteptata si placuta. trebuie doar sa crezi
#30
Posted 05 June 2009 - 09:42 PM
ce interpretare artistica ai dat, este interesanta, insa nu asta am vrut sa spun, eu m-am referit la balansul...omului mort cu franghia ca si colier si biletele tragi-comice erau biletele de adio, de aia ma cam uitam crucis la faptul ca ma intrebai daca am trecut si eu prin asta si nu, nu am trecut
da, dar intrebarea este de ce isi surprind pana si familiile?...oare nu din caza lipsei de comunicare?