![Posted Image](http://www.librarie.net/coperti/stanescuoperamagna.jpg)
Nichita Stănescu s-a născut sub numele de Nichita Hristea Stănescu, în data de 31 martie 1933, la Ploieşti. Este un mare poet şi eseist al literaturii române.
Tatăl lui Nichita a fost Nicolae H. Stănescu (1908-1982). Mama lui, Tatiana Cereaciuchin, a fost rusoiacă (originară din Voronezh, a părăsit Rusia şi s-a căsătorit în 1931). Stănescu a comentat asupra originii mamei sale cu câteva ocazii ("am fost născut de o ţărancă româncă şi o femeie rusoaică"). Nichita Stănescu a absolvit liceul la Ploieşti, iar apoi a continuat cu studiul limbii şi literaturii române în Bucureşti, absolvind în 1957. Şi-a făcut debutul literar în revista de literatură Tribuna.
Stănescu s-a căsătorit cu Magdalena Petrescu în 1952, dar cuplul s-a despărţit un an mai târziu. În 1962 s-a căsătorit cu Doina Ciurea. În 1982 s-a căsătorit cu Todoriţa "Dora" Tărîţa.
O mare perioadă a carierei sale şi-a dedicat-o contribuţiilor sale la Gazeta Literară, România Literară şi la Luceafărul.
Debutul editorial a fost reprezentat de cartea cu poezii Sensul Iubirii, care a apărut în revista Luceafărul ăn anul 1960. Ultimul volum de poezii publicat în timpul vieţii sale a fost Noduri şi semne, în anul 1982. A murit în anul 1983, pe data de 13 decembrie, la Bucureşti, de hepatită.
Nichita Stănescu a primit numeroase premii pentru poeziile sale, cel mai important fiind Premiul Herder (1975) şi o nominalizare la Permiul Nobel pentru Literatură.
Din păcate a murit relativ tânăr, lăsând în urmă un nume legendar şi câteva dintre cele mai importante poezii ale literaturii române de după al doilea război mondial. Poezii precum: O viziune a sentimentelor, Dreptul la timp, 11 Elegii, Necuvintele, Un pământ numit România, Epica Magna, Opere imperfecte, Noduri şi semne.