Febra Si Emotiile Examenelor
#1
Posted 05 September 2007 - 02:48 PM
Pe vremea cand eram in liceu si facultate imi aduc aminte ce stare aveam inainte de vreo teza sau vreun examen. Stress, emotii si ma apuca tremuriciul. Nu am fost un elev exemplar si am avut numai probleme inca din gimnaziu cand de la cateva note de 4-5-6 am urcat usor usor la facultate unde aveam de obicei peste 10 restante in toamna.
Voi prin ce stari ati trecut sau treceti?
#3
Posted 05 September 2007 - 03:02 PM
#5
Posted 05 September 2007 - 05:32 PM
#7
Posted 07 September 2007 - 08:33 PM
Ce se poate intampla? Mori? Ramai cu dizabilitati fizice daca pici examenul? Il reiei, si basta. In plus, daca te-ai pregatit suficient, nu-ti mai este frica pentru ca n-ai sti, iti este frica datorita responsabilitatii pe care o pun asupra ta parintii si profesorii. La noi inca nu exista obisnuita sa ai incredere in elev :(
Dar, da, recunosc ca trebuie o oarecare doza de nesimtire ca sa nu ai deloc emotii
#9
Posted 09 September 2007 - 03:22 PM
Emotii inainte de examen? Da, evident, ca oricare elev...sau aproape oricare. Nu am fost cea mai constiincioasa dintre fetele mamei dar inainte de examene incarcam sa invat cat puteam. Insa era mai usor la examenele ptr materii importante, cum am facut profil chimie bio si am avut parte de diriginta de bio, am invatat mai mereu la ora ei , deci examenul de bacla bio a fost oarecum usor
#15
Posted 21 September 2007 - 01:44 AM
#16
Posted 28 September 2007 - 12:20 PM
Emotii am avut ca orice om si chiar ca e inexplicabil de ce la unele examene din facultate... de fapt la majoritatea aveam emotii desi nu eram pregatit nici de 5.
#17
Posted 28 September 2007 - 10:04 PM
#18
Posted 29 September 2007 - 12:40 AM
addict, on Sep 28 2007, 11:04 PM, said:
mult succes, oricum bacul e o mica porcarie de examen, foarte usor...nu te agita prea mult. pregateste-te la clasa in mod obisnuit, sau poate putin mai mult, e suficient.
#19
Posted 29 September 2007 - 04:18 PM
#20
Posted 30 September 2007 - 10:31 AM
nu stiu altii cum sunt, dar in ceea ce ma priveste se pare ca sunt exact invers ca perceptie.
nu inteleg de ce sa ai emotii cand nu stii nimic, si sa nu ai emotii cand stii !
1. Daca stiu, e imposibil sa stiu tot. Si-atunci am grija sa pic cat mai pe subiect, sa nu omit nimic, sa nu confund subiectele. sa nu ma grabesc.
2.Daca nu stiu nimic...tot un ras si-o veselie, ce rost are sa mai agit ? ma distrez, fac misto de mine, eventual si de altii, macar vad ce tipuri de subiecte se dau si plec bucuros acasa, fara sa mai am grija daca iau 9,99 sau 10+, pentru ca si-asa n-am facut nimic
#23
Posted 13 October 2007 - 01:05 PM
Imi amintesc ca eu nu aveam deloc emotii cand invatam pentru lucrari. Stiam ca stiu ceva si abia asteptam sa ne dea cerintele, ca nu cumva sa uit pana avem de scris
Insa, aveam emotii cand nu invatam, ca nu cumva sa ma prinda profu' copiind. Si din fericire, nu m'a prins niciodata
Colegele mele erau teroare la lucrari...aveau niste emotii...si in ziua aia, numai despre lucrarea respectiva auzeam...si inainte, si dupa ea
#24
Posted 13 November 2007 - 08:08 PM
#25
Posted 25 December 2007 - 09:35 PM
Cele mai mari emotii le-am avut inainte de oralul la romana, la bac. Am fost in prima serie, fiind prima pe liceu in ordine alfabetica. Cand am luat subiectul si m-am dus in banca imi tremura mana atat de tare incat a trebuit sa stau 1 minut sa inspir adanc pentru a ma calma. Pe urma am luat 10 fara probleme si la celelalte examene nu am mai avut nici urma de emotie.
Multe emotii aveam si la olimpiade, in special la nationala. De ce? Pentru ca miza era mare. Totusi, emotiile m-au facut sa pierd, in detrimentul cunostintelor.
La admiterea in facultate iarasi am avut multe emotii. Sa vedem cum o sa fie in sesiune.
Insa totul e bine cand se termina cu bine
#29
Posted 13 May 2008 - 09:35 AM
ar fi cam asa...o diferenta mare...
I-IV : premiant cu media 10.00
5-8 : note oarecum normale
liceu : nebunie totala
bac : am picat la romana, dupa contestatie am scapat cu fata curata )
prima facultate : am facut 2 ani, dupa care au inceput problemele cu fosta, s-au naruit planurile de nunta care le aveam stabilite, facultatea nu mai prezenta nici un interes, m-am angajat, am pierdut anul 3, l-am repetat, l-am picat din nou, de data asta incheind si studiile la aceasta universitate. Am ramas cu 2 ani.
a doua facultate : inceputa de curand, dupa ce am studiat economia la romano-americana, m-am gandit ca putin Drept nu strica, asa ca acum sunt student in anul 1 al Univ Titulescu, facultatea de Drept.
Ca o concluzie dupa acest mare off topic : emotii??? Chiar deloc, momentan ceea ce lucrez nu are nici o legatura cu vreuna din facultati, si imi merge destul de bine, nu ma plang. Mai multe emotii am avut cand mi-am cumparat masina, sau cand a intrat un dobitoc in mine si mi-a sifonat aripa dreapta fata.
Emotiile nu duc decat la dezordine...sau la timiditate(cand e vorba de...chestii de corason ) )